Bilant articular coloana vertebrala

  1. Evaluarea Musculara Si Articulara - [PDF Document]
  2. Corpurile vertebrale sint legate prin ligamentele vertebrale comune anterior i posterior.
  3. LP 6 Bilantul Articular Al Coloanei Vertebrale - [PDF Document]
  4. Fractură a articulației umărului
  5. Bilantul Articular Al Coloanei Vertebrale | PDF

Sunteți pe pagina 1din 31 Căutați în document Bilantul articulațiile umărului doare mai ales noaptea al bilant articular coloana vertebrala vertebrale Cele 24 de vertebre f r sacru se articuleaz ntre ele printr-un dublu sistem articular. Corpurile vertebrale sint legate prin ligamentele vertebrale comune anterior i posterior.

Sint artrodii care permit -doar simple alunec ri anterioare, posterioare sau laterale. Aceste articula ii snt nvelite de un aparat capsuloligamentar. Pozi ia zero a coloanei este cea realizat n ortostatism, n rectitudine, avnd ca repere : verticala firului cu plumb, care cade de la protuberanta occipitalde-a lungul spinelor vertebrale, n an ul interfesier ntre cele dou maleole interne ; linia dintre vrfurile scapulelor i linia bicretcare snt orizontale i paralele ; occiputul, zona dorsal medie, fesele i taloanele, care snt tangente n plan vertical perete ; verticala care trece prin tragus, prin fa a anterioar a um rului, marginea anterioar a marelui trohanter, marginea extern a piciorului, la nivelul liniei Chopart.

Aprecierea mi c rilor coloanei se face pornind de la pozi ia zero si fixnd bazinul, fapt deosebit de dificil datorit mi c rilor n articula iile coxofemurale.

bilant articular coloana vertebrala articulațiile rănite de la aparatul de aer condiționat

Numai n eznd se poate considera c bazinul este mai mult sau mai pu in fixat. Mobilitatea coloanei variaz foarte mult n func ie de vrstnormalit ile" amplitudinilor de mi care nefiind standardizate n corela ie cu acest important parametru. Testarea coloanei cervicale Pozi ia pentru testare este n ortostatism sau eznd. Flexia m soardin care 20 n articula ia atlantooccipital.

bilant articular coloana vertebrala durere în articulațiile extremităților inferioare la mers

Se apreciaz -fie dup distan a menton-stern gura nchis normal mentonul pu ind atinge sternulfie cu goniometrul, lund ca reper linia dintre lobul urechii i comisura gurii bra ul fix este plasat orizontal, bra ul mobil urmeaz mi carea acestei linii. Extensia m soardin care 30 n articula ia atlantooccipital.

Se m soar n acela i mod ca i flexia 3.

bilant articular coloana vertebrala terapie manuală pentru durerea articulației umărului

Lateralitatea flexia lateralnclinarea lateral m soardin care n atlantooccipital. Se apreciaz prin unghiul format de linia arcadelor cu linia orizontal a umerilor sau prin distan a dintre acromion i tragus umerii r mnnd pe o linie orizontal. Rota ia m soar f r participarea articula iei atlantooccipitale. Se apreciaz prin unghiul format de linia care trece prin cele dou conducte auditive externe, n pozi ia zero, cu linia care trece prin acelea i repere dup executarea rota iei.

Aten ie : Capul s nu fie flectat sau extins!

Recommended

Umerii s r mn pe linia ini ials nu se roteasc i ei! Circumduc ia este o mi care combinat din celelalte patru mi c ri. Testarea coloanei dorsolombare 1.

Flexia m soardin care 50 din coloana dorsal i 40 din cea lombar. Se apreciaz astfel : 1.

Evaluarea aparatului-locomotor

Extensia este mult mai limitat i aproape imposibil de m surat clinic. Eventual se poate ncerca m surarea cu goniometrul, prin aceea i metod ca la flexie aten ie s nu se flecteze genunchii! Distanta degete - sol m surarea distan a degete-sol se apreciaza prin masurarea distantei dintre sol si varful mediusului, dupa executarea flexiei coloanei.

Pentru coloana cervico-dorsala se masoara distanta menton-stern inainte si dupa executarea miscarilor de flexieextensie. Lateralitatea, apreciat lapoate fi m suratcu pacientul n ortostatism, bilant articular coloana vertebrala : punctul de pe fa a lateral a membrului inferior pe care l atinge vrful degetelui III n mi care, palma alunec de-a lungul coapsei ;cu banda metrica cu goniometrul : bra ul fix, vertical, pe linia spinelor, orientat ntre S1 i C7 ; bra ul mobil urmeaz linia Bilant articular coloana vertebrala C7, dup nclinare ; ca variant goniometric : bra ul fix plasat orizontal pe linia bicret sau spinele iliace superioare ; bra ul mobil urmeaz linia S1C7, care se nclin.

Bilanţul Articular Al Coloanei Vertebrale 3 - [PDF Document]

Rota ia m soar pe fiecare parte i se apreciaz prin unghiul format ntre linia umerilor care se mi c i linia bicret a pelvisului. Considernd rahisul n ansamblu, mi c rile maxime pe care le poate realiza snt : flexie extensie 50 75 ponderas academic hospital bucuresti 60 80 rota ie Pozi ia bilant articular coloana vertebrala func iune a coloanei corespunde pozi iei zero, cu coloana f cnd curburile fiziologice cervical 36dorsal 35lombar 50calculate radiologie pe baza nclin rii platourilor vertebrale.

Bilantul articular al coloanei vertebrale prin teste cu banda metrica Testul separarii degetelor se executa astfel: se plaseaza policele si indexul sau policele si mediusul pe doua apofize spinoase vecine.

Bilant articular coloana vertebrala masoara distanta dintre aceste repere, inainte si dupa flexia trunchiului. In mod normal, departarea tratamentul articulațiilor de toamnă de cm.

Testul Schober masoara flexia coloanei lombare se efectueaza astfel: -se bilant articular coloana vertebrala apofiza spinoasa a vertebrei sacrale L5-S1 reper 1 ; -se masoara proximal l0 cm reper 2. Testul Ott masoara flexia coloanei dorsale se efectueaza astfel: -se determina apofiza spinoasa a vertebrei cervicale C7 reper 1 ; -se masoara distal 30 cm reper 2. Miscari in plan frontal si ax sagital -reprezentate de inclinarile laterale pentru coloana cervico-dorsala ce unguent să alegeți pentru osteochondroză masoara distanta lobul urechii - acromion; pentru coloana dorso-lombara se masoara distanta dactilion - capul fibulei.

Miscari in plan transversal orizontal si ax vertical - reprezentate de rotatii pentru coloana cervico-dorsala se masoara distanta menton-acromion; pentru coloana dorso-lombara in cazul unui subiect asezat calare pe un scaun se masoara gradul deplasarii planului frontal al umerilor in raport cu planul bazinului.

Bilantul articular al toracelui Morfologia toracelui conditioneaza pe cele ale trunchiului si centurii scapulare. Dimensiunile si mobilitatea lui influenteaza atat mobilitatea membrului superior cat si dinamica ventilatorie.

Bilantul toracelui se aplica mai ales in malformatii: torace in carena sau in palnie, in deformatiile secundare deviatiilor vertebrale cifoze, scolioze Bilantul articular al toracelui se apreciaza in mod indirect, prin masurarea perimetrului toracelui, completata daca este cazul, de masuratori spirografice de bilant articular coloana vertebrala radiologie al dinamicii costale.

Text of Bilantul Articular Al Coloanei Vertebrale Slide 1 Bilantul articular al coloanei vertebrale Cele 24 de vertebre fr sacru se articuleaz ntre ele printr-un dublu sistem articular. Corpurile vertebrale sint legate prin ligamentele vertebrale comune anterior i posterior. Sint artrodii care permit -doar simple alunecri anterioare, posterioare sau laterale. Aceste articulaii snt nvelite de un aparat capsuloligamentar.

E Biomecanica toracelui Mi c rile pe care le realizeaz toracele sunt importante pentru satisfacerea func iei respiratorii.

Respira ia se efectueaz n doi timpi: 1. Inspir - presupune p trunderea unei cantit i mai mari de aer n plamni, extinderea plamnilor i deci m rirea volumului cavita ii toracice. Cavitatea toracic trebuie s prezinte un oarecare grad de mobilitate pentru a permite efectuarea ritmic a celor doi timpi respiratori. Coloana dorsal i sternul sunt rigide, mobilitatea cavit ii toracice r mne legat bilant articular coloana vertebrala gradul de mobilitate al coastelor. Coastele pot efectua mi c ri de ridicare i de coborre.

Prin ridicarea coastelor, unghiul costo-vertebral se m re te, iar prin coborrea lor acest unghi se mic oreaz. Odat cu ridicarea se execut i o mi care de proiectare nainte, de ndep rtare lateral i de rota ie a fiec rei coaste. Timpul inspirator beneficiaz astfel de o m rire a dimensiunilor cavit ii toracice n toate sensurile. Mi c rile coastelor sunt nso ite de mobilizarea pasiv a sernului, care este puternic ata at de coaste.

Bine ați venit la Scribd!

Cnd acestea se ridic i sunt proiectate nainte, sternul sufer o deplasare asem n toare; la revenire, la fel. Pentru a realiza mai u or o imagine a biodinamicii cutiei toracice, Braus sugereaz : mpreun m minile naintea toracelui i arcuim membrele superioare astfel ca ele s formeze un cerc.

Bilant articular coloana vertebrala coborm minile, ele se apropie de corp, iar dac le ridic m, ele se dep rteaz. Aceasta este mi carea efectuat de stern n timpul expirului i inspirului bilant articular coloana vertebrala explic mic orarea i m rirea bilant articular coloana vertebrala antero-posterior al cutiei toracice.

Dac inem minile fixe i mi c m coatele n sus i n jos, reproducem mi c rile coastelor, care se apropie ntre ele atunci cnd coboar i se dep rteaz atunci cnd se ridicmic ornd sau m rind astfel diametrul transversal al cutiei toracice. Mu chii care realizeaz ac bilant articular coloana vertebrala complet de ridicare i coborre a coastelor dat fiind efectul pe care l au asupra respira iei se mpart n mu chi inspiratori i mu chi expiratori.

Mu chii inspiratori, deci cei care ridic coastele, sunt: diafragmul, scalenul anterior, scalenul posterior, supracostalii, marele pectoral, micul pectoral, micul din at postero-superior, fasciculele superioare i inferioare ale marelui din at.

Mu chii expiratori, care coboar coastele, sunt: marele drept abdominal, marele oblic, micul oblic, transversul abdomenului, miculdin at posteroinferior i fasciculul mijlociu al marelui din at.

Regiuni speciale A Calit ile biomecanice ale craniului Forma sferoidal a craniului asigursub o form minimo cavitate cu un volum maxim, care ad poste te encefalul. Luat n totalitate, craniul prezint o rezisten i o elasticitate remarcabile. Un craniu l sat s cad pe podea sare ca o minge. Comprimat n sens transversal sau sagital, el i poate reduce diametrele cu c iva centimetri f r s se fractureze. La o vitez micdeci la o energie cinetic miccraniul poate absorbi, datorit calit ilor sale mecanice, ntreaga for i poate s nu se fractureze, la o vitez mai mare, se pot produce fisuri plesniturila una i mai mare apar fracturile cominutive cu mai multe fragmenteiar la una considerabil mai mare apar fracturile penetrante n care oasele se nfund n encefal.

B Biomecanica articula iei temporo-mandibulare Articula ia temporo-mandibular prezint trei grade de libertate, mandibula putnd executa trei feluri de mi c ri: de coborre i de ridicare, de proiec ie nainte i napoi de lateralitate.

Bra ul for ei SF fiind mai scurt dect bra ul rezisten ei SR, prghia mandibular pierde din for a ei, dar c care cremă articulară este cea mai eficientă recenzie n schimb din vitezceea ce ajut la scurtarea timpului de mastica ie.

Mi c rile de coborre i de ridicare se execut n jurul unei axe transversale, care trece prin partea mijlocie a ramurilor verticale ale maxilarului inferior. Mi carea de coborre a mandibulei este produsn primul rnd, de ac iunea gravita iei, i este ajutat de urm torii mu chi ai gtului: pntecele anterior al digastricului, milo-hioidianul, genio-hioidianul i pielosul gtului.

Ace ti mu chi i iau punct fix de inser ie pe capetele lor distale i se contract izotonic, ac ionnd prin capetele lor proximale asupra mandibulei.

bilant articular coloana vertebrala dureri articulare și micoplasme

Mi carea de ridicare a mandibulei este produs de mu chii temporal, maseter i pterigoidian. Bilant articular coloana vertebrala ti mu chi i iau puncte fixe de inser ie pe capetele lor proximale, se contract izotonic i ac ioneaz prin capetele lor distale asupra mandibulei.

Mi c rile de proiec ie nainte i napoi se execut n plan anteroposterior. Mi carea de proiec ie nainte este produs prin contrac ia simultan a celor doi mu chi pterigoidieni externi.

Încărcat de

Mi carea de proiec ie napoi este produs de digastric i temporal. Mi c rile de lateralitate, numite i mi c ri de diduc ie, sunt mi c ri prin care mentonul se ndreapt alternativ la dreapta i la stnga. Mu chii care realizeaz aceste mi c ri, prin contrac ia lor alternativ de o parte i de alta, sunt mu chii pterogoidieni, externi i interni.

Cnd pterigoidienii de o parte se contract izotonic, cei de partea opus se contract izometric i invers. C Biomecanica articula iei atlano-axoidiene Mi c rile care se realizez ntre atlas i axis prezint unele particularit i, deoarece ntre aceste dou vertebre nu exist o articula ie ntre corpii vertebrali. Atlasul nu are corp vertebral i nici apofize articulare inferioare, acestea fiind reduse la ni te simple suprafe e articulare, aflate pe fe ele inferioare bilant articular coloana vertebrala maselor lui laterale.

Existnsn plus o articula ie atlanto-axoidian medianrealizat din partea axisului de apofiza lui odontoidiar de partea atlasului de un inel osteo-fibros, n care p trunde apofiza odontoid. Inelul osteo-fibros al atlasului este format nainte de arcul anterior, care prezint pe fa bilant articular coloana vertebrala lui posterioar o mic suprafa articulari napoi de un ligament transvers ce se ntinde ntre cele dou mase laterale ale atlasului.

Astfel realizatarticula ia atlanto-axoidian median este o articula ie trohoid.

Bilantul Articular Al Coloanei Vertebrale

La nivelul articula iei atlanto-axoidiane se realizeaz numai mi carea de rota ie a capului. Axa n care se realizez mi carea este vertical i ea se suprapune axei lungi a apofizei odontoide.

Pentru ca rotarea atlasului s fie posibilacesta alunec pe fe ele articulare axoidiene laterale. Cnd capul se rote te spre dreapta, fa a articular atlantoid dreapt alunec napoi pe fa a articular axoidian dreapta c rei jum tate posterioar o acoperdar n acela i timp fa a articular atlantoidian stng alunec nainte pe fa a articular axoidian stngacoperindu-i jum tatea anterioar.

bilant articular coloana vertebrala dureri articulare la care trebuie să meargă medicul

Mi carea de rota ie permis de complexul articular atlanto-axoidian este de numai 30rde o parte i 30r de cealalt parte. Rota iile de amplitudini mai mari se realizeaz prin participarea articula iilor vertebrelor subiacente.

Biomecanica articula iei occipito-atlantoidiene Articula ia occipito-atlantoidian permite mi c ri de flexie, extensie i de nclinare aplecare lateral a capului, dar nu permite mi c ri de rota ie.

Mi c rile de flexie i extensie se realizeaz bilant articular coloana vertebrala jurul unei axe transversale ce trece prin partea superioar a cavit ilor glenoide ale atlasului, capul ac ionnd pe coloan ca o prghie de gradul I, n care sprijinul S este plasat ntre for a muscular Freprezentat de mu chii cefei, i rezistena a Rreprezentat bilant articular coloana vertebrala greutatea capului care tinde s cad nainte.

Amplitudinea de flexie a capului permis n articula ia occipito-atlantoidian este de 20r, iar cea de extensie de 30r. Aceast amplitudine nu este suficient dect pentru mi c rile de cap, prin care se ncuviin eaz sau se confirm ceva. M rirea amplitudinii n flexie i extensie este posibil numai prin participarea vertebrelor subiacente. Mu bilant articular coloana vertebrala flexori sunt: marele i micul drept anterior ai capului i dreptul lateral al capului.

Mu chii extensori sunt: trapezul, spleniusul, marele complex, marele i micul drept posterior ai capului. Mi carea de nclinare aplecare lateral este limitat la numai 15r la nivelul articula iei occipitoatlantoidiene i se realizeaz n jurul unei axe sagitale care trece prin fiecare condil occipital.

Intervin ca mu chi motori pentru realizarea lor: trapezul, spleniusul, micul complex, sternocleidomastoidianul i dreptul lateral al gtului.